Nonsens

Citeam azi la Cris pe blog un citat care m-a pus pe ganduri: „dragostea nu e tot una cu neuitarea”. Mi-am amintit eu ca, mai demult (cititi acum cateva ore cand ma plimbam cu Jack prin Bucuresti), ma intrebam cum poti delimita iubirea, de dragoste si de … lucrul asta care suna atat de urat: „obisnuinta”. Care este acel prag la care trebuie sa te opresti atunci cand ai o relatie care nu mai merge, care sunt lucrurile peste care nu poti sa treci?

Si ma mai intreb, de ce atunci cand „crestem” (nu are rost sa folosesc imbatranim), ajungem sa ne atasam mai greu de persoane, ajungem sa ne indragostim mai rar si sa iubim mai greoi, mai distant. De ce se complica lucrurile? Sau, poate mi se par mie mai alambicate :P.

Eu as vrea macar pentru o zi sa am puteri magice sa citesc mintile oamenilor. Vreau sa inteleg unele gesturi. Si mai vreau ca maine sa nu mai ploua, ca lumea  pare mai trista.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s